Studiu privind monitoringul calităţii componentelor fizico – chimice şi biologice din Delta Dunării şi zona costieră adiacentă în contextul impactului transfrontalier al canalului Bâstroe, pe perioada 2010 – prezent, şi analiza consecinţelor asupra mediului în Rezervaţia Biosferei Delta Dunării şi zona costieră adiacentă determinate de proiectul Bâstroe

În anul 2004, Ucraina a luat decizia începerii execuției construcţiei canalului navigabil de mare adâncime pe braţele Chilia şi Bâstroe, fără notificarea României, considerând că proiectul nu are implicaţii cu caracter transfrontalier. Cu toate acestea, Comisia de Anchetă care şi-a desfăşurat activitatea în perioada 2005 – 2006, a identificat mai multe efecte posibile cu caracter transfrontalier, precum impact asupra hidrologiei zonei, ce determină afectarea habitatelor pentru peşti şi impact asupra habitatelor păsărilor, ca urmare a lucrărilor de construcție și dragărilor din zonă. Comisia de Anchetă a semnalat continuitatea impactului și ulterior execuţiei canalului ucrainian, în perioada de exploatare, fiind recomandată elaborarea şi aplicarea unui plan de monitorizare a efectelor prezente şi viitoare ale proiectului Bâstroe. Studiile elaborate în 2008-2009 au evidenţiat modificări semnificative ale regimului hidrologic pe braţul Chilia după anul 2004, fapt ce confirmă una din concluziile Comisiei de Anchetă.

Prin urmare, în anul 2013 a fost necesară elaborarea unui studiu privind monitoringul calităţii componentelor fizico-chimice şi biologice din Delta Dunării şi zona costieră adiacentă în contextul impactului transfrontalier al canalului Bâstroe. Datele furnizate de către monitoringul continuu al acestor componente au ajutat la fundamentarea poziţiei părţii române în cadrul întâlnirilor bilaterale româno-ucrainiene precum şi în cadrul întâlnirilor din cadrul Convenţiei Espoo, cu privire la impactul transfrontalier al canalului Bâstroe, oferind o perspectivă de ansamblu asupra monitorizării efectelor canalului navigabil, de mare adâncime, Dunăre-Marea Neagră efectuat de Ucraina în Delta Dunării.

Pentru factorul apă a fost caracterizat regimul hidrologic şi hidrologia braţului Chilia prin compararea perioadei 1995-2002 cu perioada 2004-2012, a fost analizat chimismul apei în Delta Dunării şi zona costieră adiacentă şi au fost evaluate schimbările morfologice din zonă (Delta Dunării, braţul Chilia, litoralul românesc al Mării Negre), datorate realizării/activităţii pe canalul de mare adâncime Dunăre-Marea Neagră.

Pentru elementele de calitate biologică (hidrobiologice) au fost efectuate cercetări asupra stării habitatelor din zona adiacentă deltaică şi marină, asupra componentelor biologice: fitoplancton, macrofite, zooplancton şi macronevertebrate acvatice. De asemenea au fost desfăşurate cercetări privind dinamica populaţiilor de peşti, populațiilor de păsări, precum și a speciilor de amfibieni, reptile, mamifere ca urmare a factorilor disturbanţi în zona de studiu şi a fost stabilită starea de conservare a habitatelor speciilor (locuri de hrănire, de reproducere, etc.). Având în vedere totalitatea informaţiilor disponibile, au fost anticipate o serie de efecte ecologice la nivelul sectorului românesc al Deltei Dunării, corespunzător ariei de competenţă a Rezervaţiei Biosferei Delta Dunării, dar şi a regiunii marine învecinate.

Obiectivul general al proiectului presupune studiul evoluţiei calităţii componentelor fizico-chimice şi biologice din Delta Dunării şi zona costieră adiacentă sub influenţa presiunilor antropice şi naturale, datorate realizării/activităţilor pe canalul de mare adâncime Dunăre-Marea Neagră (canalul Bâstroe).

Obiectivele specifice ale proiectului se referă în principal la:

• Caracterizarea regimului hidrologic pe braţul Chilia și evaluarea schimbărilor morfologice din zonă (Delta Dunării, braţul Chilia, litoralul românesc al Mării Negre), datorate realizării/activităţii pe canalul de mare adâncime Dunăre-Marea Neagră
• Cercetări asupra stării habitatelor din zona adiacentă deltaică şi marină, cu accent pe evaluarea stării de conservare a habitatelor de interes;
• Evaluarea dinamicii populaţiilor de pești, factori de impact, stare de conservare a habitatelor speciilor (locuri de hrănire, de reproducere, etc.), ca urmare a factorilor disturbanţi din zona de studiu;
• Evaluarea dinamicii populaţiilor de păsări, modul de adaptare la factorii disturbanţi în zona de studiu și determinarea stării de conservare a habitatelor speciilor (locuri de hrănire, de iernare, de cuibărire, de repaus);

Evaluarea tendinţei dinamicii numerice şi spaţiale a speciilor de amfibieni, reptile și mamifere din Rezervaţia Biosferei Delta Dunării (RBDD).

Implementarea proiectului a determinat obținerea următoarelor rezultate:

• Caracterizarea regimului hidrologic – hidrologia braţului Chilia;
• Analiza regimului nivelurilor pe braţul Chilia (curbe de durată), prin compararea perioadei 1995-2002 cu perioada 2004-2012;
• Indicatorii de calitate fizico-chimici și biologici analizați în perioada 2010-2012;
• Evaluări în timp (1995 – 2012) ale morfodinamicii albiei Brațului Chilia-Stambulul Vechi-Braț Musura;
• Evaluarea stării habitatelor specifice speciilor de fitoplancton, macrofite, zooplancton şi macronevertebrate acvatice, peşti, păsări, amfibieni, reptile şi mamifere din zona adiacentă deltaică şi marină;
• Evaluarea stării de conservare a speciilor de fitoplancton, macrofite, zooplancton şi macronevertebrate acvatice, peşti, păsări, amfibieni, reptile şi mamifere din zona de studiu;
• Evaluarea dinamicii speciilor de fitoplancton, macrofite, zooplancton şi macronevertebrate acvatice, peşti, păsări, amfibieni, reptile şi mamifere şi a posibilităţii de adaptare a acestora la factorii perturbatori identificaţi în zona de studiu;
• Analiza consecinţelor realizării canalului Bâstroe;
• Elaborarea unui set de propuneri de măsuri de reducere a impactului canalului Bâstroe asupra Deltei Dunării